ORGANIZAŢIILE NONGUVERNAMENTALE- LUX SAU NECESITATE?

Necesităţile societăţii civile cresc cresc cu paşi atît de rapizi, încît autorităţile statale, implicate în procesul de reglementare a
diverselor aspecte ale vieţii civice, nu reuşeşte să mai facă faţă. De aceea, în cursa pentru atingerea multiplelor scopuri pe care şi le propune
populaţia unei ţări se implică şi numeroase ONG-uri sau asociaţii obşeşti. Rolul statului constă în a crea condiţii favorabile legislative,
financiare etc., pentru asigurarea autoorganizării din partea societăţii civile, ce ar permite să se utilizeze eficient iniţiativa cetăţenilor săi.
Potrivit operei „Pentru ce şi cum se creează Asociaţiile obşteşti”, termenul de ONG se referă la foarte multe organizaţii, unele din ele
sunt constituite în mod oficial, altele neoficial, ele caracterizîndu-se în primul rînd prin independenţă de Guvern şi obiective ce nu urmăresc
obţinerea de profit, ce nu ţin de comerţ, ci de relaţii umanitare şi de cooperare, străduidu-se să promoveze drepturile omului, să aline
suferinţele, să promoveze interesele celor aflaţi în nevoie, să protejeze mediul ambiant, să asigure serviciile sociale de bază etc. Aceste ONG-
uri ce includ asociaţii, societăţi, trusturi de caritate, corporaţii nonprofit, nu au drept obiectiv obţinerea profitului.
Potrivit Legii cu privire la asociaţiile obşteşti, asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile
publice, constituită benevol de cel puţin 2 persoane fizice şi/sau juridice (asociaţii obşeşti), asociate prin comunitate de interese în vederea
realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime. Sfera de activitate a ONG-urilor este destul de largă. De obicei, asociaţiile obşteşti se
constituie şi îşi desfăşoară activitatea întru atingerea unor scopuri şi obiective expres stipulate în Statutul acestora. În Legea cu privire la
asociaţiile obşteşti sunt enumerate doar cîteva din scopurile constituirii ONG-urilor, cele mai des întîlnite, cum ar fi asociaţii pacifiste, de
apărare şi de promovare a drepturilor omului, asociaţii de femei, de veterani, de invalizi, de tineret şi de copii, societăţi ştiinţifice, tehnice,
ecologiste, cultural-educative, sportive, uniuni de creaţie, comunităţi naţional-culturale etc. Nu sunt considerate drept asociaţii obşteşti
partidele şi alte organizaţii social-politice, sindicatele, asociaţiile de patronat, organizaţiile religioase, organizaţiile create de autorităţile
publice, organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii, modul de constituire şi funcţionare al căror este prevăzut de legi speciale.
Experţii în materie consideră că legislaţia Republicii Moldova cu privire la ONG-uri (la sectorul necomercial în general) poate fi
considerată una din cea mai progresistă în regiune. În 2003, în Republica Moldova erau înregistrate oficial în jurul a 2500 de ONG-uri de
diverse profiluri. Cu toate acestea, practica ne demonstrează că numărul de ONG-uri care de facto activează este relativ mic- 10-15%. Acest
lucru se întîmplă, de obicei, din cauza că organizaţiile nonprofit care îşi încetează existenţa, nu raportează această stare, fapt pentru care nu
sunt radiate de către Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justiţiei. De obicei, cele mai multe ONG-uri îşi au sediul în regiunea
urbană, în special în municipiul Chişinău. Acest fapt se datorează dezvoltării sectorului privat, prezenţei bazei materiale, a finanţelor etc.
Cele mai cunoscute domenii de activitate a ONG-urilor sunt: domeniul binefacerii, domeniul ecologic, apărarea drepturilor omului,
protecţia socială a păturilor vulnerabile ale populaţiei, cultura şi arta, domeniul învăţămîntului, medicina, ştiinţa etc. În centrul atenţiei
acestor domenii, cel mai popular în activitatea ONG-urilor se află omul.1
Conform datelor unui sondaj, la întrebarea „Cunoaşteţi ceva despre activitatea organizaţiilor neguvernamentale?” 50,5% din cele 731
persoane chestionate au răspuns că nu cunosc sau nu ştiu ce să răspundă. Se observă că informaţia din mediul rural este mai puţin informată
decît populaţia din oraşe. Circa 40% din respondenţi au răspuns că ONG-urile nu joacă un rol esenţial sau că nu joacă nici un rol în cadrul
societăţii. Făcînd o comparaţie cu situaţia din 1997 se observă că pe parcursul a 5 ani a avut loc o schimbare a opiniei publice privitor la rolul
ONG-urilor în societate- în 1997 numai 16,8% din persoanele chestionate erau de părerea că ONG-urile nu joacă nici un rol în societate.
Totodată, cele mai cunoscute domenii de activitate a ONG-urilor s-au dovedit a fi: ecologia- 66%, binefacerea, protecţia socială a păturilor
vulnerabile- 59%, apărarea drepturilor omului- 50%, învăţămîntul şi pacificarea- 47%, cultura şi arta- 44%, protecţia moştenirii culturale şi
istorice- 34%, medicina- 31%.2
Nu se admite constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor obşteşti care îşi propun drept scop sau îşi aleg drept mod de
acţiune, schimbarea prin violenţă a regimului constituţional, subminarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, propaganda războiului,
violenţei şi a cruzimii, aţîţarea urii sociale, rasiale, naţionale sau religioase. Se interzice constituirea asociaţiilor obşteşti paramilitare şi a
formaţiunilor armate, sau a celor asociaţii care atentează la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor, la sănătatea oamenilor şi la
morala publică.
Ce avantaje ai dacă lucrezi într-un ONG?
1. Ai idei, îţi doreşti foarte mult să-ţi pui în practică proiecte la care poate te-ai gândit ani la rând. În acest caz, implică-te în activităţile
unui ONG. Aici îţi vei face mulţi prieteni şi, de asemenea, vei câştiga experienţă în funcţie de activităţile pe care acesta le desfăşoară.
2. Organizaţiile nonguvernamentale oferă un cadru unde vei învăţa multe lucruri şi unde, cu timpul, îţi vei schimba mentalitatea.
Satisfacţia pe care o poţi avea, de exemplu, atunci când salvezi pe cineva de la moarte te face să uiţi că... nu eşti recompensat cu o
sumă de bani.
3. Cei care ies de pe băncile unui liceu sau ale unei facultăţi întâmpină dificultăţi când vine vorba de angajare. Activităţile extraşcolare
pe care le desfăşoară, în cadrul unor ONG-uri, unii elevi sau studenţi vor apărea în CV-ul lor, ceea ce le sporeşte şansele de a-şi găsi
un loc de muncă.
4. În proiectele pe care le desfăşoară, ONG-urile încurajează schimbul de experienţă atât nivel local, naţional, cât şi internaţional. Te vei
"lovi” de diferite mentalităţi, moduri de viaţă, din care cu siguranţă vei avea ce să înveţi.
__________________
1 Teodor Cîrnaţ “Protecţia juridică a drepturilor omului”
2 Ibidem
8